KLADOVO
DESPRE KLADOVO
După ce a ieșit din strâmtoare, „departe”, unde Dunărea, cu forța sa, își formează cel mai ascuțit și mai mare meandr - Unde este cea mai îngustă. Unde farmecul său amintește de mare. Unde este, fără îndoială, cea mai frumoasă. Aici ascundem o bijuterie ascunsă chiar lângă mal, pe valuri, în îmbrățișarea istoriei și tradiției. O bijuterie pe Dunăre - Kladovo. Kladovo este situat în extremul est al Serbiei, în districtul Bor și reprezintă centrul administrativ, cultural și economic al unei zone mai mari cunoscute sub numele de Kljuc, numită după meandrul mare pe care îl formează fluviul Dunărea după părăsirea defileului Djerdap, cu o suprafață de Aproximativ 63.000 de hectare. Orașul pitoresc de pe malul drept al Dunării, în a cărui municipalitate, conform ultimului recensământ, are aproximativ 24.000 de locuitori, este situat la doar 9 km în aval de cea mai mare clădire hidrotehnică de pe Dunăre - hidrocentrala Djerdap. În est și nord-est, Dunărea reprezintă granița, nu numai a municipiului, ci și a Serbiei cu România, iar râul Slatina în sud și sud-vest, adică muntele Miroč în nord-vest reprezintă granița cu municipalitățile Negotin și Majdanpek. Rețeaua hidrografică extinsă cu Dunărea, terenurile terasate de-a lungul malurilor Dunării și zonele deluroase și montane, a căror altitudine cea mai mare este de aproximativ 500 m, sunt principalele caracteristici fizice și geografice ale municipiului. Clima din această zonă este continentală, cu elemente specifice influențate de apa din rezervoarele Dunării din HPP Djerdap 1 și 2, care oferă cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea turismului, precum și o atmosferă plăcută pentru mulți vizitatori. Numeroase rarități și frumuseți naturale (Dunărea și Parcul Național), patrimoniul cultural și istoric (rămășițele Podului Traian și Tableta lui Traian, castrul roman Diana, Cetatea Fetislam etc.) și valorile create (HPP Djerdap), sunt doar o parte a atractivitatea valorilor turistice ale municipiului Kladovo.
KLADOVO AZI
Poziția naturală a orașului și dezvoltarea economică accelerată din ultimele decenii au contribuit la forma urbană modernă a orașului Kladovo, odinioară un mic oraș, și la a deveni un renumit centru turistic al regiunii Djerdap. Destul de departe de marile centre ale orașului, pur și simplu te „face” să uiți de viața plictisitoare de zi cu zi și de stilul de viață agitat și te face să te răsfeți și să te bucuri de numeroasele beneficii pe care le oferă acest mic și mai frumos loc. Un oraș plin de verdeață și înconjurat de apă, Kladovo lasă impresia unui oraș de pe litoral.
În inima orașului, se întinde promenada din Bazarul Vechi, principalul loc al evenimentelor orașului, cu numeroase restaurante, pizzerii, cluburi, magazine și Centrul de informații turistice, cu o galerie de artă și un magazin de suveniruri. Centrul de comerț și meșteșuguri din Kladovo, cunoscut sub numele de „bazar”, a fost creat în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin mutarea magazinelor comerciale, a tavernelor și a altor facilități din locații din apropiere de Fetislam în zone libere vizavi de Dunăre. Deoarece multe clădiri din „bazar” au păstrat construcția și caracteristicile arhitecturale ale timpului în care au fost create, această parte a orașului a fost plasată sub protecție ca un bun cultural. Este un loc unde puteți încerca cea mai bună supă de pește și puteți gusta marca recunoscută Kladovo de care se mândrește întreaga zonă, vinul alb - Duša Dunava.
Lângă promenadă se află un mare parc al orașului cu un oraș pentru copii, o promenadă care se întinde mai departe în jurul lacului orașului cu un gheizer încântător. În imediata apropiere a parcului, între două lacuri ale orașului, domină magnificul centru sportiv și recreativ „Jezero”, modern echipat și amenajat pentru tot felul de evenimente sportive mari. În centrul orașului Kladovo se ridică un templu spiritual ortodox, biserica Sf. Đorđe, construit în secolul al XIX-lea, și lângă acesta se află Muzeul Arheologic, care are o colecție de exponate semnificative care vorbesc despre trecutul regiunii Kladovo. Aici începe promenada Dunării, cu vederi încântătoare asupra naturii și a verdii la fiecare pas.
Evenimentele culturale din oraș sunt îngrijite de Centrul Cultural, care include Centrul de Tineret și Casa de Cultură cu o bibliotecă, galerie și o sală mare pentru proiecții de cinema, spectacole de teatru și concerte, cu toate condițiile pentru organizarea de seminarii profesionale. , conferințe și congrese. Promenada lungă de un kilometru de pe cheiul Dunării, care este legată în continuare de plaja orașului, este un loc preferat al localnicilor în lunile de vară. Ca alternativă la sărbătorile de pe litoral, oferă o experiență aproape identică. Apropierea de două hoteluri și mai multe restaurante, echipament complet cu mobilier, dușuri și toalete, face acest conținut și mai confortabil și atractiv.
CARACTERISTICI NATURALE
Municipiul Kladovo este o adevarata comoara in ceea ce priveste mostenirea si bogatiile naturale. Kladovo va va introduce in lumea magica a frumusetilor ireale si minunilor naturale. Regiunea Djerdap a fost din cele mai vechi timpuri un loc natural si strategic de mare importanta, fapt evidentiat de numeroasele monumente culturale si relicve, unele avand o vechime de chiar 2000 ani. Dunarea, sapandu-si drum printre inaltele si ascutitele stanci ale Carpatilor acum foarte mult timp, a facut navigarea pe fluviu aproape imposibila. Fortele foarte puternice ale apei, curentii, vartejurile din regiunea Djerdap au cauzat numeroase probleme si naufragii fara precedent. Astazi, dupa construirea barajelor hidroelectrice, raul a fost imblanzit, dar ca rezultat al nivelului crescut al apei, foarte multe asezari, sate si vestigii istorice au fost pierdute pentru totdeauna sub ape. Dar, in pofida celor de mai sus, aceasta portiune lunga de 150 km a fluviului parcurge inca peisaje spectaculoare, despartind si unind in mod miraculos cele 2 maluri, modificandu-si latimea sub stancile magnifice ale celei mai mari si pitoresti clisuri din Europa.
DEFILEUL PORTILE DE FIER SI PARCUL NATIONAL DJERDAP
Defileul Portile de Fier este cea mai mare si cea mai lunga din Europa, cu o lungime totala de 100 km.
In sectorul Dunarii din zona Portile de Fier, se afla patru parti mai inguste – cazane, acestea fiind separate de vaile adiacente. Cazanele si vaile alterneaza in urmatoarea ordine: Defileul Golubac, Valea Ljupovska, Cazanele Gospodjin vir, Valea Donji Milanovac, Cazanele mari si mici, Valea Orsova si Sip, toate cunoscute sub numele de Djerdap (Portile de fier).
In partea de vest a municipalitatii Kladovo, pe o suprafata de aproximativ 64 hectare se afla Parcul National Djerdap, cel mai mare din Serbia, caracterizat printr-un bogat ecosistem si o fauna si flora specifica precum si vestigii antice extrem de valoroase datand din vremuri preistorice. Parcul National Djerdap este zona cu cele mai intinse si cele mai vechi acumulari de apa din Europa, reprezentand cel mai mare muzeu natural si arheologic din Europa, avand cea mai mare biodiversitate intr-un singur ecosistem. Este de asemenea una dintre cele mai frumoase zone geografice din Europa, cu oportunitati exceptionale pentru diverse categorii de turism, de la pescuit si vanatoare (cu respectarea regulilor de conduita si a legilor Parcului National Djerdap) pana la trekking, ciclism, observarea pasarilor si multe altele.
Peste Dunare, pe partea romaneasca, se gaseste Parcul natural Portile de Fier. In drum spre Marea Neagra Dunarea a creat Clisura Djerdap, o granita naturala intre Serbia si Romania. Datorita peisajului magnific, romanii au numit-o “Parcul Natural Portile de Fier”, in timp ce numele “Djerdap” vine de la cuvantul persan “girdap” – care inseamna valtoare sau vartej.
CAZANELE
Cu siguranta cea mai interesanta si frumoasa parte a Dunarii, cazanele cuprind in jur de 19 km de cai rutiere si navale, oferind peisaje mirifice si privelisti incredibile ce trec prin punctul unde Dunarea este cea mai ingusta (aprox. 140m) si cea mai adanca (aprox. 90m). Inaintea construirii Hidrocentralei Portile de Fier I, in vartejurile adanci ale cazanelor, cod si sturion venind tocmai de la Marea Neagra isi depuneu icrele. Caviarul era folosit pentru a produce renumitul Caviar de Kladovo, o specialitate renumita in intreaga lume. Dupa finalizare, Portile de Fier 1 si 2 au taiat rutele acvatice ale acestor specii catre locurile naturale de depunere a icrelor, ducand la disparitia aproape complete a acestor specii. Din pacate caviarul de Kladovo a disparut.
In inima clisurii Dunarii, sub varful Marele Strbac se afla un loc natural pentru picnic cunoscut ca “Moara Haiducilor”. Situl unde au fost gasite relicve din mezolitic si epoca de fier in timpul excavatiilor arheologice, precum si fortificatii construite la sfarsitul perioadei antice tarzii, este un loc de adunare des frecventat de localnici, turisti sau amatori de pescuit sportiv si iubitori ai campingului.
CASCADA BLEDERIA
Cascada Blederia este o atractie naturala exceptionala i apropierea satului Reka, la 15 km de Kladovo. Paraul Blederia izvoraste la 190 de metri deasupra nivelului marii si curge spre sud-est. Apa, care cade vertical sub forma de perdea de apa de la o inaltime de 7 m intr-o cada mare, are o culoare turcoaz. Pe marginea cascadei mari exista o alta cascada mai mica, care dispare in timpul verii, cand raul isi reduce debitul, dar este intotdeauna prezenta in primavara, cand raul atinge o viteza de aproximativ cateva sute de metri pe secunda. Deasupra cascadei, la aproximativ 2 km distanta, pe partea dreapta, se gasesc izvoare termale cu o temperatura a apei de aproximativ 17°C. Un fapt interesant pentru aceasta zona este ca o scurtatura rutiera romana antica a trecut prin aceasta zona din Porec, prin Miroc pana la Dunare ajungand la Kljuc, aceasta scurtatura fiind folosita pana cand Traian si-a croit drum prin Defileul Djerdap. In plus, in satul Reka inca exista o moara de apa functionala.
Drumul care duce la cascada este partial asfaltat, partial macadam, fiind marcat in mod adecvat pentru turisti. Site-ul este foarte atractiv si este un loc de picnic preferat pentru localnici, precum si pentru turistii interni și straini.
OAZA PĂSĂRILOR
Situl de pescuit Mala Vrbica, apartinand satului Mala Vrbica, a fost pus sub protectia IBA din 2000 si reprezinta unul dintre cele mai importante si mai bogate locuri din aceasta parte a Serbiei din acest punct de vedere. Zona de pescuit „Mala Vrbica” cuprinde 2000 ha si prezinta un relief de tip stepa. In imediata vecinatate se afla Kladovo si fluviul Dunarea, precum si dealuri nisipoase cu vegetație rară. O parte a complexului de mlastini, care se intindea odinioara pe o suprafata extinsa, a fost pastrata, in timp ce restul a fost transformat intr-un iaz. Datorita constructiei HPP „Djerdap II”, s-au format mlastini spatioase intre malul raului si insulele Dunarii inundate.
Acest habitat acvatic are o importanta deosebita pentru fauna aviara - pentru reproducerea, migratia si iernarea pasarilor pe Dunare, in apele liniștite ale platoului Kostol. Cele doua specii care fac ca aceasta zona sa fie importanta sunt serna cu coada alba si apicultorul. Pana in prezent au fost inregistrate 110 specii de pasari, dintre care aproximativ 60 sunt pasari cuibaritoare. Site-ul este accesibil vizitatorilor, iar aceasta zona este potrivita in special pentru dezvoltarea activitatilor turistice care includ observarea pasarilor.
ISTORIA - KLADOVO
Datorită poziției sale geografice, municipalitatea Kladovo a avut întotdeauna o importanță strategică și de trafic. Acest lucru este dovedit de numeroase monumente culturale și un bogat patrimoniu istoric al celor mai vechi civilizații care și-au lăsat urmele în această zonă. Rămășițele arheologice din trecut și descoperirea celui mai vechi tezaur preistoric al lui Lepenski vir din epoca neolitică arată că această zonă a fost locuită în preistorie. Vorbește despre creșterea celui mai vechi habitat uman și despre dezvoltarea primelor așezări de pe malurile Dunării.
Drumul și malul Dunării au avut întotdeauna o semnificație militară, economică și civilizațională. Mai târziu, în această zonă s-au dezvoltat numeroase civilizații, care au alternat între ele, lăsând în urmă urme tangibile. Armatele marilor imperii, împărații romani și conducătorii medievali s-au deplasat de-a lungul căilor navigabile ale râului și ale căilor sale de coastă, lăsând în urmă o urmă a culturii lor, a obiceiurilor și a marilor minuni și fortificații arhitecturale din acea vreme.
VESTIGII ALE IMPERIULUI ROMAN
Gloria si maretia vremurilor antice in zona teritoriului de astazi a municipului Kladovo este evidentiata prin bogatia de monumente si vestigii ale trecutului roman in razboaiele de cucerire incepute de acestia spre sfarsitul secolului I.
TABULA TRAIANA
In timpul campaniei de cucerire a Dacilor (stramosii romanilor de astazi), imparatul roman Traian si-a construit in anul 103 i.Hr. propriul drum (via Traiana) prin Clisura Dunarii pana in locul unde a ordonat sa fie construit podul de peste Dunare (Podul lui Traian). In cinstea Imperiului Roman si a lui Traian insusi a fost gravata o placa purtand doua genii inaripate, aceasta devenind cunoscuta ca Tabula Traiana. Tabula reprezinta si marcheaza puterea si slava imparatului Traian. Gravat pe placa sta scris pentru eternitate: "Imparatul Cezar fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatal Patriei, Consul pentru a treia oara, excavand roci din munti si folosind barne de lemn a facut acest pod”
Doar 4 din cele 6 randuri ce comemoreaza vitejia lui Traian mai sunt vizibile. Dupa ce Hidrocentrala Portile de Fier I a fost construita, vechiul drum roman a fost inundat, fapt ce a dus la un efort arheologic de a ridica tabula la aproximativ 30 m deasupra locatiei originale. Astazi, Tabula Traiana este vizibila doar de pe apa in timpul croazierelor pe Dunare.
PODUL LUI TRAIAN
Acest monument magnific de marmura al arhitecturii romane de la acea vreme, podul lui Traian, construit în doar doi ani (între 103 și 105 d.Hr.) reprezinta minunea arhitecturala a celebrului arhitect Apollodor din Damasc. Podul lui Traian avea o înaltime impunatoare (1.500,00 de picioare romane sau 45 m) si o lungime de 1.133,90 m cu portaluri care leagau cele doua maluri opuse ale provinciilor romane: Moesia superioara (astazi Kladovo) si nou formata Dacia ( teritoriul Romaniei actuale). La scurt timp după ce s-a finalizat constructia podului, imparatul Traian si-a fortat legiunile si a trecut podul cucerind Dacia. Servind drept tabere de aparare, fortaretele Pontes si Drobeta au fost construite în acelasi timp cu podul.
Podul avea in total 32 de piloni, iar primul si ultimul pilon aveau o statuie de bronz a lui Traian. La mijlocul secolului trecut, capul uneia dintre statui a fost gasit si predat pentru pastrare unui muzeu din Belgrad. Ramasitele a 16 piloni au fost identificate in 1932 iar jumatate de secol mai tarziu, alti 12 piloni au fost descoperiti, in timp ce ceilalti 4 piloni au fost probabil luati de apa Dunarii intre timp. Succesorul lui Traian, Hadrian, a ordonat distrugerea podului, deoarece se credea ca triburile barbare l-ar fi putut folosi pentru a patrunde din Europa de Est. Ramasitele podului lui Traian sunt situate langă satul Kostol si este cea mai bine conservata parte a unui pilon de sustinere cu o inaltime de 5 m si o latime de 3,5 m.
DIANA
Diana este o fortificatie militara cu un port, construita pe un platou de tarm stancos inalt cunoscut sub numele de Karatas langa satul Novi Sip, la 2 km in aval de Hidrocentrala Djerdap 1. Constructia anterioara de tip pamant-lemn este legata de intemeierea primelor formatiuni pe Dunare la inceputul secolului I. Fortificatia de piatra a fost construita in timpul activitatii de construire a imparatului Traian. Timp de sase secole, Diana a reprezentat un centru economic semnificativ, luand in considerare portul si debarcaderul acestuia. Numele Diana provine de la sanctuarul dedicat zeitei romane a vanatorii, iar o sculptura din marmura reprezentand zeita este expusa in Muzeul Djerdap. In interiorul fortificatiei a fost gasita o constructie de arc, o cazarma militara si alte cladiri, in timp ce in centru ramasitele unei cladiri de comanda cu un portic.
Resturi ale unei asezări civile semnificative au fost gasite si in jurul fortificatiei, numite Zanes, potrivit surselor bizantine. Pe mal, au fost gasite temple dedicate zeului Neptun, precum si un templu cu altar de piatra dedicat lui Jupiter Dolichen. Acestea sunt expuse in Muzeul Arheologic Djerdap.
TRANSIDIERNA
Transdierna este o fortareata din localitatea Tekija ce a jucat un rol important in razboaiele daco-romane (sfarsitul sec. I, inceputul sec. II). A fost construita in anul 104 d.Hr. avand urmatoarele dimenisuni: 100 m x 84 m. Excavatiile arheologice au dus la descoperirea ramasitelor unui castel precum si a multor obiecte personale ale soldatilor si locuitorilor (bani, butoni, cercei, arme…), ramasite ce vorbesc despre standardul inalt de viata al soldatilor romani de la granita precum si despre conditiile sociale si economice ridicate de la granita provinciei Moesia.
FORTAREATA EGETA
Egeta reprezinta ramasitele unei fortificatii romane din localitatea Brza Palanka, care, datorita pozitiei geografice, a fost perceput ca punct strategic de mare importanta militara. A fost o fortificatie cu 3 tabere militare si o asezare civila. Un mic sanctuar a fost descoperit intr-unul dintre castele, unde au fost gasite 4 sculpturi si capul lui Jupiter Dolichen (sfarsitul sec. II, inceputul sec. III). Egeta nu a avut soarta altor asezari militare romane dupa trecerea Dunarii de catre barbari, astfel ca fortificatiile ei au ramas si au fost chiar reconstruite dupa prabusirea Imperiului Roman.
RAMASITE ALE IMPERIULUI OTOMAN – FORTAREATA FETISLAM
Se spune ca Defileul Djerdap incepe cu o fortareata (fortareata Golubac) si se termina de asemenea cu una. Imediat la intrarea in Kladovo, la 300 m vest de centrul Kladovo, veti gasi magnifica fortareata Fetislam (in traducere “Victoria Islamului”), fortareata construita dupa ce turcii au subjugat aceste parti ale Serbiei. A fost zidita intr-un loc strategic de unde turcii puteau controla cu usurinta navigatia pe Dunare. Fetislam are 2 parti: marea fortareata si orasul mai mic din interiorul ei. Micul oras era o baza de artilerie protejata de turnuri circulare si a fost contruita in anul 1524 in timpul domniei lui Suleiman Magnificul. Forma actuala a fortaretii Fetislam a fost data in sec. XIX in timpul campaniei lui Mahomed II, ale carui placi de marmura, in onoarea sultanului, au fost plasate pe portile de la intrarea in fortareata. Aceasta avea 3 porti, toate decorate cu inscriptii testimoniale. De-a lungul turbulentei istorii, cetatea si-a schimbat de mai multe ori stapanii.
Fetislam este una din cele 6 fortarete sarbesti (Belgrad, Smederevo, Sabac, Uzice, Soko si Kladovo) care au fost predate sarbilor pe 26 aprilie 1867, fapt ce a dus la parasirea definitiva de catre ultimii turci a acestor pamanturi. Aceasta zi este marcata in Kladovo ca ziua orasului, fortareata devenind un monument cultural si istoric, un loc favorit pentru promenade, recreere si pentru organizarea diferitelor evenimente si activitati sportive. Fortareata include un amfiteatru deschis si un centru sportiv cu o serie de terenuri pentru sporturi mai mici sau mai mari.
ADA KALEH
Insula Ada Kaleh a reprezentat o importanta fortificatie strategica pe Dunare in timpul Imperiului Roman. Acesta a fost situata la doar cativa km in amonte de actualul baraj al Hidrocentralei „Portile de Fier I” si avea o lungime de 1.750 m si o latime de 500 m. De-a lungul istoriei sale zbuciumate, insula si-a schimbat proprietarii, turcii fiind ultimii locuitori. Populatia musulmana si-a mentinut obiceiurile si cultura pe insula. Au fost implicati în productia si fabricarea de rahat, trandafiri, tutun, chibrituri, masline si smochine. Odata cu constructia Hidrocentralei „Portile de Fier I” în 1971, insula a fost inundata, turcii s-au relocat in patria lor, in timp ce fortareata a fost mutata pe insula romana Simian situata in aval de ramasitele Podului lui Traian.
In timpul lui Karadjordjevic, Ada Kaleh a reprezentat un important centru administrativ pe Dunare. Insula este inregistrata in istoria sarba ca un loc de o importanta deosebita, deoarece aici, in 1804, in timpul primei rascoale sarbesti, patru dahija (ieniceri renegati) au fost capturati și executati.
STATIILE BALON (SEMAFOARELE)
Pana a fi construit barajul, cazanele reprezentau cea mai dramatica portiune a Dunarii din intregul ei parcurs precum si cea mai periculoasa zona navigabila a vechiului rau. Conditiile grele de navigatie, la vremea respectiva, erau reglementate printr-un sistem de ghidare si control al traficului raului sub forma unor “semafoare pentru vapoare”. Sistemul era format din 6 statii de semnalizare pe ambele maluri ale Dunarii si a fost folosit ca semafor unic pentru traficul pe Dunare, un balon ridicat sau coborat reprezentand un semnal pentru capitani ca pot trece sau ca trebuie sa astepte trecerea unei nave din sens opus.
Astazi, doua asa-numite “Statii Balon” care au fost conservate servesc ca monumente mostenire culturala fiind aflate sub protectia Institutului de Protejare a Monumentelor Culturale. In Statia Balon Pena se afla un studio de arta al artistului local Radislav Trkulja iar Statia Balon Varnica a fost renovata si este folosita ca restaurant care asteapta turistii dornici sa deguste delicioasele preparate traditionale.
HIDROCENTRALA DJERDAP
De la impăratul Traian pana in zilele noastre, mai precis pana in 1964, nu au fost intreprinse lucrari mai indraznete si ample pe malurile Dunarii decat cele incepute de constructorii iugoslavi si romani la acea vreme. Centrala hidroelectrica si sistemul de navigatie „Djerdap I” a fost construit in cooperare cu Republica vecina Romania si din 1972 produce o parte semnificativa a energiei electrice pentru nevoile tarii noastre.
Cea mai mare constructie hidrologica de pe Dunare, cu o lungime totala de 1.278 m, este complet simetrica si proiectata astfel incat fiecare tara sa beneficieze de aceeasi cantitate de spatiu care este intretinut si utilizat in conformitate cu conventiile de constructie si exploatare. Fiecare parte are cate o centrala electrica, cate o ecluza si sapte campuri de deversare dintr-un total de paisprezece, cate sunt in barajul comun de deversare. Granita dintre cele două tari se afla la jumatatea barajului. Cele doua centrale sunt conectate, astfel incat, in caz de nevoie, unitatea centrala din partea sarba poate livra electricitate celei romanesti si invers.
HPP „Djerdap I” este o cladire monumentala, care, pe langa rolul sau de baza - productia de energie electrica, reglementeaza traficul pe Dunare printr-un sistem de reglare a debitului de apa. Reprezinta trecerea frontierei si face legatura intre Republica Serbia și Romania.
Pe harta turistica a municipiului Kladovo, gigantul energetic reprezinta o atractie exceptionala si unica pentru vizitele si tururile turistice.
Daca nu ati avut ocazia de a vizita Kladovo pana acum, va invitam calduros sa vizitati acest oras minunat si frumoasele imprejurimi.